Reduce risipa: o acțiune pentru mediu

1. Emisiile de gaze cu efect de seră

   Deșeurile alimentare contribuie în mare măsură la schimbările climatice, în primul rând prin eliberarea de gaze cu efect de seră (GES) precum metanul și dioxidul de carbon (CO₂).

   • Emisiile de metan de la depozitele de deșeuri: Atunci când deșeurile alimentare se descompun în depozitele de deșeuri, acestea generează metan, un gaz cu efect de seră puternic, cu un potențial de încălzire de 25 de ori mai mare decât CO₂ pe o perioadă de 100 de ani. Depozitele de deșeuri sunt una dintre cele mai mari surse de emisii de metan la nivel global.
   • Amprenta de carbon a producției alimentare: Întregul proces de producție alimentară, de la agricultură la procesare, implică utilizarea de combustibili fosili, îngrășăminte și pesticide, care eliberează CO₂ în atmosferă. Atunci când alimentele sunt irosite, toată energia și resursele utilizate pentru a produce alimentele respective sunt irosite, amplificând costul pentru mediu. FAO estimează că amprenta de carbon a risipei alimentare se ridică la 3,3 miliarde de tone de emisii echivalente de CO₂ anual.
2. Deșeuri de apă

   Producția de alimente necesită o cantitate semnificativă de apă, adesea denumită „apă virtuală”, care include apa utilizată în irigații, creșterea animalelor și prelucrarea alimentelor.

   • Utilizarea apei în agricultură: Aproximativ 70% din apa dulce globală este utilizată în agricultură. Atunci când se irosesc alimente, se irosește și toată apa utilizată pentru cultivarea acestora. De exemplu, este nevoie de aproximativ 1 800 de galoane (6 800 de litri) de apă pentru a produce un kilogram de carne de vită. Risipa de alimente contribuie în mod direct la deficitul de apă dulce, o problemă globală din ce în ce mai critică.
   • Poluarea apei: În plus față de risipa de apă, producția de alimente implică adesea utilizarea de îngrășăminte și pesticide. Aceste substanțe chimice se pot scurge în corpurile de apă, provocând eutrofizare, ceea ce duce la proliferarea algelor dăunătoare, scăderea nivelului de oxigen din apă și efecte negative asupra ecosistemelor acvatice.

5. Deșeuri de plastic și ambalaje

   O parte semnificativă a alimentelor, în special a alimentelor procesate și ambalate, este învelită în plastic sau alte materiale care contribuie la poluarea mediului.

   • Poluarea cu plastic: Ambalarea alimentelor, în special a materialelor plastice de unică folosință, este o problemă majoră de mediu. Atunci când alimentele sunt irosite, cresc și deșeurile de ambalaje, dintre care o mare parte ajung la gropile de gunoi sau în ocean, unde persistă timp de sute de ani și dăunează vieții sălbatice.
   • Ambalaje energointensive: Producția de materiale de ambalare necesită energie și resurse. A irosi alimente ambalate înseamnă a irosi și resursele utilizate pentru a produce ambalajul respectiv.
6. Deșeurile alimentare în oceane

   Alimentele și ambalajele aruncate pot ajunge în oceane, contribuind la poluarea marină.

   • Perturbarea ecosistemelor marine: Deșeurile alimentare organice pot perturba ecosistemele marine atunci când se descompun, ducând la supraîncărcarea cu nutrienți a apelor de coastă. Acest lucru cauzează un proces numit eutrofizare, care duce la zone moarte în care nivelul de oxigen este prea scăzut pentru ca viața marină să supraviețuiască.
   • Impactul asupra vieții marine: Materialele de ambalare, în special materialele plastice, pot încurca animalele marine sau pot fi confundate cu hrana, ducând la rănirea, sufocarea sau moartea acestora.

Ce putem face?

Combaterea risipei alimentare necesită o abordare multidimensională, care implică tehnici de producție mai bune, lanțuri de aprovizionare eficiente, obiceiuri de consum mai inteligente și politici care promovează reducerea risipei. 

Guvernele, întreprinderile și consumatorii trebuie să joace cu toții un rol în punerea în aplicare a celor mai bune practici și strategii identificate prin studii și cercetări la nivel mondial. 

Prin reducerea risipei alimentare, putem face pași importanți în reducerea foametei, în economisirea resurselor și în abordarea provocărilor de mediu generate de producția alimentară.

Reducerea risipei alimentare la domiciliu este un proces la care fiecare poate contribui prin practici simple, de zi cu zi. Prin mici schimbări în modul în care cumpărăm, depozităm și folosim alimentele, putem reduce semnificativ risipa, economisi bani și diminua impactul asupra mediului. Iată câteva bune practici pentru persoane și gospodării pentru a reduce risipa alimentară

5. Controlul porțiilor

   Serviți porții mai mici pentru a reduce cantitatea de mâncare rămasă neconsumată în farfurii.

   • Începeți cu porții mai mici: Serviți porții mai mici, iar dacă încă vă este foame, puteți oricând să vă întoarceți pentru mai mult. Acest lucru reduce mâncarea rămasă pe farfurie care ajunge la gunoi.
   • Păstrați resturile: Dacă gătiți sau serviți mai mult decât este necesar, păstrați resturile pentru prânzul sau cina de a doua zi. Multe mese au un gust și mai bun a doua zi!
6. Compostați resturile alimentare

   Nu toate deșeurile alimentare pot fi evitate, dar compostarea resturilor alimentare poate ajuta la reducerea cantității care ajunge la gropile de gunoi.

   • Compostați deșeurile organice: Dacă aveți spațiu, compostarea resturilor de fructe și legume, a zațului de cafea, a cojilor de ouă și a altor deșeuri organice este o modalitate ecologică de a recicla substanțele nutritive înapoi în sol, în loc să le lăsați să putrezească în depozitele de deșeuri și să elibereze gaz metan.
   • Compostarea municipală: Dacă nu aveți spațiu pentru propria pubelă de compost, multe orașe oferă servicii de compostare în care vă ridică resturile alimentare pentru a le composta la scară mai mare.
7. Congelați alimentele în exces sau perisabile

   Congelarea este o metodă excelentă de păstrare a alimentelor care altfel s-ar putea strica.

   • Gătiți și congelați în loturi: Dacă preparați cantități mari de alimente, congelați porțiuni pentru utilizare ulterioară. Acest lucru vă ajută să vă asigurați că nu ajungeți să aruncați alimente pe care nu le puteți termina.
   • Congelați produsele prea coapte: Dacă fructe precum bananele sau fructele de pădure încep să se coacă prea tare, congelați-le pentru smoothie-uri sau pentru a le coace mai târziu.