Risipa de alimente - o problemă globală
Risipa de alimente contribuie în mod semnificativ la degradarea și poluarea mediului pe mai multe fronturi. Impactul negativ asupra mediului provine nu numai din deșeurile alimentare în sine, ci și din resursele utilizate pentru producerea, prelucrarea, transportul și eliminarea acestora. Iată cum contribuie risipa alimentară la problemele de mediu.
1. Emisiile de gaze cu efect de seră
Deșeurile alimentare contribuie în mare măsură la schimbările climatice, în primul rând prin eliberarea de gaze cu efect de seră (GES) precum metanul și dioxidul de carbon (CO₂).
Emisiile de metan de la depozitele de deșeuri: Atunci când deșeurile alimentare se descompun în depozitele de deșeuri, acestea generează metan, un gaz cu efect de seră puternic, cu un potențial de încălzire de 25 de ori mai mare decât CO₂ pe o perioadă de 100 de ani. Depozitele de deșeuri sunt una dintre cele mai mari surse de emisii de metan la nivel global.
Amprenta de carbon a producției alimentare: Întregul proces de producție alimentară, de la agricultură la procesare, implică utilizarea de combustibili fosili, îngrășăminte și pesticide, care eliberează CO₂ în atmosferă. Atunci când alimentele sunt irosite, toată energia și resursele utilizate pentru a produce alimentele respective sunt irosite, amplificând costul pentru mediu. FAO estimează că amprenta de carbon a risipei alimentare se ridică la 3,3 miliarde de tone de emisii echivalente de CO₂ anual.
2. Deșeuri de apă
Producția de alimente necesită o cantitate semnificativă de apă, adesea denumită „apă virtuală”, care include apa utilizată în irigații, creșterea animalelor și prelucrarea alimentelor.
Utilizarea apei în agricultură: Aproximativ 70% din apa dulce globală este utilizată în agricultură. Atunci când se irosesc alimente, se irosește și toată apa utilizată pentru cultivarea acestora. De exemplu, este nevoie de aproximativ 1 800 de galoane (6 800 de litri) de apă pentru a produce un kilogram de carne de vită. Risipa de alimente contribuie în mod direct la deficitul de apă dulce, o problemă globală din ce în ce mai critică.
Poluarea apei: În plus față de risipa de apă, producția de alimente implică adesea utilizarea de îngrășăminte și pesticide. Aceste substanțe chimice se pot scurge în corpurile de apă, provocând eutrofizare, ceea ce duce la proliferarea algelor dăunătoare, scăderea nivelului de oxigen din apă și efecte negative asupra ecosistemelor acvatice.
3. Defrișarea pădurilor și distrugerea habitatelor
Pentru a satisface cererea globală de alimente, se defrișează cantități mari de teren pentru agricultură, ceea ce contribuie la defrișări și la pierderea biodiversității.
Utilizarea terenurilor pentru producția alimentară: Aproximativ 38% din suprafața locuibilă a lumii este utilizată pentru agricultură. Atunci când alimentele sunt irosite, terenul folosit pentru cultivarea lor a fost defrișat în zadar. Defrișările eliberează în atmosferă carbonul stocat de copaci și distrug habitatele a nenumărate specii, aducând multe dintre acestea în pragul extincției.
Pierderea biodiversității: Extinderea terenurilor agricole perturbă adesea ecosistemele, cauzând pierderea biodiversității. Acest lucru nu are impact doar asupra faunei sălbatice, ci destabilizează și sistemele naturale care susțin agricultura, cum ar fi polenizarea de către insecte, fertilitatea solului și controlul natural al dăunătorilor.
4. Epuizarea resurselor
Producția alimentară consumă diverse resurse naturale, dintre care multe sunt finite sau greu de refăcut.
Utilizarea energiei: Combustibilii fosili sunt foarte utilizați în agricultura modernă pentru utilaje, transport, refrigerare și prelucrare. Risipirea alimentelor crește cererea pentru acești combustibili, contribuind la poluarea mediului și la epuizarea resurselor.
Degradarea solurilor: Practicile agricole intensive utilizate pentru a maximiza producția de alimente degradează adesea sănătatea solului, ducând la eroziune, pierderea fertilității solului și deșertificare. Atunci când se irosesc alimente, se irosesc și resursele solului utilizate pentru cultivarea alimentelor respective.
5. Deșeuri de plastic și ambalaje
O parte semnificativă a alimentelor, în special a alimentelor procesate și ambalate, este învelită în plastic sau alte materiale care contribuie la poluarea mediului.
Poluarea cu plastic: Ambalarea alimentelor, în special a materialelor plastice de unică folosință, este o problemă majoră de mediu. Atunci când alimentele sunt irosite, cresc și deșeurile de ambalaje, dintre care o mare parte ajung la gropile de gunoi sau în ocean, unde persistă timp de sute de ani și dăunează vieții sălbatice.
Ambalaje energointensive: Producția de materiale de ambalare necesită energie și resurse. A irosi alimente ambalate înseamnă a irosi și resursele utilizate pentru a produce ambalajul respectiv.
6. Deșeurile alimentare în oceane
Alimentele și ambalajele aruncate pot ajunge în oceane, contribuind la poluarea marină.
Perturbarea ecosistemelor marine: Deșeurile alimentare organice pot perturba ecosistemele marine atunci când se descompun, ducând la supraîncărcarea cu nutrienți a apelor de coastă. Acest lucru cauzează un proces numit eutrofizare, care duce la zone moarte în care nivelul de oxigen este prea scăzut pentru ca viața marină să supraviețuiască.
Impactul asupra vieții marine: Materialele de ambalare, în special materialele plastice, pot încurca animalele marine sau pot fi confundate cu hrana, ducând la rănirea, sufocarea sau moartea acestora.
Deșeurile alimentare agravează o gamă largă de probleme de mediu, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, epuizarea apei și a resurselor, defrișările, pierderea biodiversității, poluarea cu plastic și degradarea solului.
Efectele în lanț ale risipei alimentare sunt profunde și de mare anvergură, contribuind la schimbările climatice, poluare și pierderea unor ecosisteme vitale. Reducerea risipei alimentare nu este esențială doar pentru securitatea alimentară și economiile economice, ci și pentru atenuarea daunelor aduse mediului și conservarea resurselor naturale pentru generațiile viitoare.
Ce putem face?
Combaterea risipei alimentare necesită o abordare multidimensională, care implică tehnici de producție mai bune, lanțuri de aprovizionare eficiente, obiceiuri de consum mai inteligente și politici care promovează reducerea risipei.
Guvernele, întreprinderile și consumatorii trebuie să joace cu toții un rol în punerea în aplicare a celor mai bune practici și strategii identificate prin studii și cercetări la nivel mondial.
Prin reducerea risipei alimentare, putem face pași importanți în reducerea foametei, în economisirea resurselor și în abordarea provocărilor de mediu generate de producția alimentară.
Reducerea risipei alimentare la domiciliu este un proces la care fiecare poate contribui prin practici simple, de zi cu zi. Prin mici schimbări în modul în care cumpărăm, depozităm și folosim alimentele, putem reduce semnificativ risipa, economisi bani și diminua impactul asupra mediului. Iată câteva bune practici pentru persoane și gospodării pentru a reduce risipa alimentară
1. Planificați-vă mesele
Planificarea meselor în avans ajută la evitarea cumpărăturilor excesive și vă asigură că achiziționați doar ceea ce aveți nevoie.
Creați o listă de cumpărături: Înainte de a merge la cumpărături, faceți inventarul a ceea ce aveți deja și faceți o listă detaliată a ingredientelor de care veți avea nevoie pentru săptămână. Respectați această listă pentru a evita cumpărăturile impulsive care pot rămâne nefolosite.
Pregătiți mesele: Pregătirea meselor pentru săptămână vă permite să profitați la maximum de cumpărăturile dvs. și reduce șansele ca alimentele să se strice înainte să le puteți folosi.
2. Depozitarea corectă a alimentelor
Depozitarea corectă a alimentelor ajută la păstrarea lor proaspătă pentru mai mult timp, reducând probabilitatea de deteriorare.
Aflați cum să depozitați fructele și legumele: Diferitele fructe și legume au nevoi diferite de depozitare. De exemplu, bananele, roșiile și avocado se păstrează cel mai bine la temperatura camerei, în timp ce frunzele verzi, fructele de pădure și legumele rădăcinoase trebuie păstrate în frigider.
Folosiți recipiente etanșe: Depozitați resturile în recipiente etanșe pentru a le păstra prospețimea. Folosiți recipiente transparente, astfel încât să puteți vedea cu ușurință ce trebuie consumat înainte să se strice.
Folosiți congelatorul: Congelarea alimentelor este una dintre cele mai bune modalități de a le conserva. Dacă nu puteți termina produsele proaspete sau resturile de mâncare înainte să se strice, congelați-le pentru a le folosi mai târziu.
3. Înțelegeți etichetele alimentelor
Înțelegerea eronată a datelor de expirare este un factor major care contribuie la risipa de alimente. Învățarea modului de citire a acestor etichete poate ajuta la reducerea risipei.
„A se consuma de preferință până la” vs. «A se folosi până la»: Datele „Best by” indică momentul în care produsul va fi la calitatea sa maximă, nu când devine nesigur pentru consum. Datele „Use by” sunt de obicei din motive de siguranță. Adesea, alimentele pot fi consumate fără probleme după data de valabilitate.
4. Folosiți ce aveți
Înainte de a găti sau de a cumpăra mai multe alimente, verificați-vă frigiderul și cămara pentru a găsi ingrediente care trebuie consumate.
Gătiți cu resturile: Fiți creativi cu rămășițele! Multe feluri de mâncare, cum ar fi supele, tocănițele, tocănițele și caserolele, sunt excelente pentru a folosi bucățile și bucățile de legume, carne și cereale rămase.
Regula primul intrat, primul ieșit: Atunci când despachetați cumpărăturile, așezați articolele noi în partea din spate a frigiderului sau a cămării, iar articolele mai vechi în partea din față. În acest fel, ai mai multe șanse să folosești alimentele înainte să se strice.
5. Controlul porțiilor
Serviți porții mai mici pentru a reduce cantitatea de mâncare rămasă neconsumată în farfurii.
Începeți cu porții mai mici: Serviți porții mai mici, iar dacă încă vă este foame, puteți oricând să vă întoarceți pentru mai mult. Acest lucru reduce mâncarea rămasă pe farfurie care ajunge la gunoi.
Păstrați resturile: Dacă gătiți sau serviți mai mult decât este necesar, păstrați resturile pentru prânzul sau cina de a doua zi. Multe mese au un gust și mai bun a doua zi!
6. Compostați resturile alimentare
Nu toate deșeurile alimentare pot fi evitate, dar compostarea resturilor alimentare poate ajuta la reducerea cantității care ajunge la gropile de gunoi.
Compostați deșeurile organice: Dacă aveți spațiu, compostarea resturilor de fructe și legume, a zațului de cafea, a cojilor de ouă și a altor deșeuri organice este o modalitate ecologică de a recicla substanțele nutritive înapoi în sol, în loc să le lăsați să putrezească în depozitele de deșeuri și să elibereze gaz metan.
Compostarea municipală: Dacă nu aveți spațiu pentru propria pubelă de compost, multe orașe oferă servicii de compostare în care vă ridică resturile alimentare pentru a le composta la scară mai mare.
7. Congelați alimentele în exces sau perisabile
Congelarea este o metodă excelentă de păstrare a alimentelor care altfel s-ar putea strica.
Gătiți și congelați în loturi: Dacă preparați cantități mari de alimente, congelați porțiuni pentru utilizare ulterioară. Acest lucru vă ajută să vă asigurați că nu ajungeți să aruncați alimente pe care nu le puteți termina.
Congelați produsele prea coapte: Dacă fructe precum bananele sau fructele de pădure încep să se coacă prea tare, congelați-le pentru smoothie-uri sau pentru a le coace mai târziu.
8. Fiți creativi cu produsele „urâte” sau prea coapte
Nu toate deșeurile alimentare provin din stricăciune. Unele alimente sunt aruncate pur și simplu pentru că nu arată perfect.
Folosiți fructele prea coapte: Fructele prea coapte pot fi folosite în smoothie-uri, gemuri sau produse de patiserie, cum ar fi pâinea cu banane sau brioșele.
Faceți stoc din resturi: Păstrați cojile de legume, pielițele de ceapă și tulpinile de ierburi pentru a face un stoc de legume de casă. În mod similar, resturile de oase pot fi folosite pentru a face ciorbe bogate și aromate.
9. Donați alimentele nedorite
Dacă aveți alimente neperisabile pe care nu le veți folosi, luați în considerare donarea lor.